Marine Le Pen – aceeași mărie cu altă pălărie

Dupa atentatul recent de la Paris, pare din ce in ce mai probabil ca Marie Le Pen sa castige alegerile – in ciuda tuturor sondajelor si a opiniilor “expertilor” care s-au vanturat pe la televiziunile noastre.

Francezii vor vota duminica in primul tur si un atentat era “impulsul” de care aveau nevoie nedecisii pentru a “face schimbarea”.

As dori in primul rand sa mentionez ca maine va fi o zi fierbinte cu extrema volatilitate si posibile caderi mari pe bursele europene. Finantele se sperie de Marina desi Marina saraca nici ea nu stie ca nu va putea face nimic, oricat de curajoasa se arata ea inainte de razboi.

Ca si Trump, miscarile posibile ale unui presedinte sunt extrem de limitate, cand o tara este dominata de finante si de grupari de influenta obscure care fac si desfac soarta a sute de milioane de oameni fara ca macar acestia sa realizeze. Spre deosebire de Trump insa, Marine nici macar nu va putea sa bombardeze Siria sau sa ameninte orasele locale care ofera refugiu imigrantilor ilegali ca le taie finantarea federala daca nu ii gonesc pe ilegali.

Vor avea deci si francezii bruma lor de schimbare care va fi mai mult o schimbare de aparente si de vorbe decat o schimbare reala. Franta nu are ce sa faca: fara Germania, Franta poate intra oricand in faliment. Economic, Franta se zbate la granita irelevantei in plan european, fiind sufocata de o impozitare nesimtita care demotiveaza munca si stimuleaza lenea si plafonarea (cam ca pe la noi), impiedicand investitiile si antreprenoriatul care sunt sangele unei economii. Financiar, Franta are un sistem bancar de mult sub apa, care se agata insa eroic de colacul de salvare aruncat de vecinii de la nord (Germania).

Oricat de mult ar fi hotarata Marina sa renunte la euro si sa treaca la franc, practic nu va avea cum: Franta are datorii in euro care nu se vor sterge. Revenirea la franc nu se poate face fara un divort “dificil”, poate mai dificil decat Brexitul care are totusi avantajul “specificitatii” apartenentei Marii Britanii care de la inceput a avut un statut special si a cautat sa fie cu fundul in doua barci, deci cumva era pregatita mereu de rupere.

Tot ce poate face Marina este sa faca galagie si la asta se pricepe bine. Ultimii presedinti ai Frantei nu intamplator au esuat eroic sa schimbe ceva in bine: Franta este putreda! Si nu ma refer doar la criza imigrantilor. Economic, social, financiar, Franta este inca in criza si se afunda din ce in ce mai mult. Somajul creste, datoria suverana explodeaza si rezistenta la austeritate este feroce. Masurile ope care ar trebui sa le ia francezii ca sa opreasca sangerarea sunt foarte dure, poate mai dure decat la greci: micsorarea sectorului public (3,8% din francezi muncesc la stat – mai mult ca Romania sau Grecia!), reducerea ajutoarelor sociale (care mentin un somaj ridicat din cauza lipsei motivatiei pentru munca – fenomen similar cu Romania, mai ales judetele din sud), reducerea impozitelor (adica taierea salariilor si pensiilor nesimtite), taierea finantarilor si granturilor inutile si aberante (dezvoltari rurale turistice, ferme de porci si proiecte de integrare multi-culturala – similar ca pe la noi) etc.

Ca si in SUA, in Franta vom asista la degradarea generala a societatii, dupa o perioada lunga de prosperitate, vestul a ajus la o criza totala de care nu va trece fara un razboi. Criza din 2008 nu a trecut, datoriile doar au fost transferate de la banci la stat. Intr-un mod invizibil sau mai bine zis imperceptibil pentru omul de rand (care nu s-a trezit la timp si nu a protestat – cu exceptia Islandei), guvernele s-au supraindatorat iar economia bineinteles ca nu si-a revenit deoarece nu avea din ce sa isi revina. Prin urmare, am ajuns la punctul in care statele nu mai pot sa sustina financiar angajamentele sociale trecute si urmeaza o lunga si dureroasa strangere a curelei, ideal intr-un ritm cat mai incet, deoarece daca arunci o broasca intr-o oala fierbinte, va sari. Daca insa o fierbi la un foc incet si trecerea va fi lina, broasca nu va protesta. Marina ca si Trump, nu e decat putin piper aruncat in oala.

Vine războiul? Paște Fericit!

Trump se duce la golf. Nu pentru ca vine Pastile si vrea sa se relaxeze ci pentru ca Kim poate oricand lansa  o racheta si Trump ca un minion fricos ce este se grabeste sa ajunga cat mai repede la bunkerul anti-nuclear pe care il are pe terenul de golf, desi din informatiile oficiale, nord-koreenii nu au inca capacitatea sa loveasca coasta de est. De altfel, pe acelasi teren de golf se afla si cand a bombardat Siria de frica unei escaladari rapide si a unui eventual raspuns al rusilor [1].

Dupa cum stim, americanii le-ar fi spus rusilor sa isi retraga avioanele de la aeroportul bombardat. Daca rusii au stiut, nu insemna neaparat ca nu vor reactiona. E logic ca pana s-au desfasurat evenimentele, reactia Rusiei era necunoscuta. Trump a inceput un joc de ruleta ruseasca periculoasa, mai ales ca nebunul tocmai a invatat si el ca sangele ii creste popularitatea in sondaje mai ales cu ajutorul presei de stanga controlata de stim noi cine.

Schimbarea de 180 de grade a lui Trump este poate cea mai brutala violare a increderii americanului de rand care a votat pentru Trump ca sa aiba locuri de munca si ca sa taie de la armata sa dea la saraci, nu ca sa inceapa Al 3-lea Razboi Mondial. Trump nu va scapa usor dupa parerea mea, in sensul ca va fi scuipat si de cei pe care acum ii slujeste si de cei care l-au votat. Nici nu se mai pune problema unui cel de-al doilea mandat, indiferent ce curs vor lua evenimentele. Singura intrebare este doar daca Trump va reusi sa termine mandatul. Asta in cazul fericit in care razboiul nu incepe …

Sambata, de “Ziua Soarelui” cand nord-coreeni au programat un nou test nuclear, va fi un moment important in istorie. Mai sunt doar cateva ore pana cand una din cele doua se vor intampla:

  1. koreeni renunta la testul nuclear, Trump castiga inca o tura la ruleta ruseasca si totodata prinde gustul jocului si mai mult, pregatindu-se pentru mize si mai mari: de ce nu cu Iranul, de exemplu; evident ca nici situatia din Siria si nici din Koreea, nu se va schimba cu nimic dupa acest “castig” al lui Trump; koreeni sunt doar un baubau de aratat americanilor care sa justifice complexul militar-industrial care domina SUA fiind mult mai puternic decat “breasla” finantistilor care tiparesc si vand banii;
  2. koreenii nu renunta si Trump incepe razboiul cu Koreea; mai devreme sau mai tarziu, China va fi obligata sa intervina, altfel trupe americane si in viitor baze americane ar putea fi plasate chiar la granita lor – un risc exitential pentru chinezi la care nu vor sta cu mainile in san;

Pozitia Chinei deocamdata este linistitoare – Slava Domnului pentru Partidul Comunist din China care este in aceste zile vocea ratiunii. Evident ca nebunii nu mai au posibilitatea sa asculte de ratiune si atat Trump cat si Kim sunt “all-in”. Sentimentul anti-american si presiunea armatei este ins atat de puternica in China incat conducatorii politici, cu tot aparatul de control, nu vor putea mentine neutralitatea prea mult, chiar in cazul doar la unor “frecusuri” intre nord si sud.

De mult timp mi-am dorit ca si poporul korean sa scape de tirania demonului rosu si m-am rugat pentru ei. Nu stiu daca acest viitor razboi va face parte din planul lui Dumnezeu pentru poporul korean si americanii vor avea curajul si capacitatea sa ii elibereze pe koreeni. Ce este insa libertatea? Stiu koreenii sa traiasca liberi precum fratii lor din sud care insa dupa decenii de “democratie” americana inca traiesc sub cancerul coruptiei, hotiei si al oligarhiei?

Mai sunt doar cateva ore, pana cand totul poate incepe. Prea multe nu sunt de zis acum, decat ca nebunul a inceput sa se joace cu avioanele si bombele si se pare ca ii place. Trump Bum-Bum o sa faca praf lumea si nu este exclus ca printre daunele colaterale sa ne numaram si noi romanii.

Paste Fericit!

~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] Trump Is Hiding in a Nuclear Bunker? (Video)

Trump a mușcat o singură dată

Every dog is allowed one bite.
– proverb american –

Am ignorat in articolul anterior orice mentionare cu privire la “coincidenta” intre bombardarea sirienilor si intalnirea lui Trump cu Xi Jinping, presedintele Chinei. Nu bag mana in foc pentru timing, repet din ce am auzit: bombardamentul a avut loc putin inainte de intalnirea cu chinezii. Nu stiu daca putin inseamna 20 de minute sau 10 ore.

Oricat de mult am vrea sa stim ce a avut Trump in cap si ce a incercat – daca chiar a incercat – el sa transmita chinezilor, nu putem specula prea mult. Folosirea bombardamentului ca “demo” pentru chinezi pare infantilism idiot, dar poate gandirea lui Trump nu e departe de cea a unui pusti care a ajuns sa comande cea mai puternica armata din lume si tocmai a descoperit ca baietii cu jucariile cele mai puternice se pot si juca din cand in cand cu ele.

Oricat de infantil ar fi insa Trump, ne-ar place sa credem ca armata SUA nu executa orbeste ordinele presedintilor infantili, asa cum nici in timpul lui Obama armata nu a vrut sa intre in razboi si nu a fost de acord cu un no-fly-zone. Dar poate ca si in armata sunt conducatori insetati de sange – nu de putine ori au aratat americanii ce pot face ei in misiunile de “politie” de pe diverse meridiane: bombardat de nunti sau inmormantari, omorat oameni doar pentru distractie, live shooting cu dronele, etc. Daca soldatul de rand american nu da doi lei pe viata umana, de ce ar da un general sau un comandant? Poate doar frica sa nu moara si el, iar un razboi nuclear cu Rusia sau cu China sunt probabil singurele temeri pe care le mai au “puternicii lumii”.

Trump si-a permis o nebunie, insa geopolitica e prea complexa ca sa poti face jocuri mari doar cu tomahawk-uri sau cu plimbat de portavioane. Americanii ar fi trebuit sa invete asta pana acum. In afara de rachete si bombardamente cu avioane sau drone si in afara de plimbat port-avioane, americanii nu prea mai pot face mare lucru in lume, si atat Irak-ul cat si Afganistan-ul au dovedit-o. Bombardamentele pot distruge avioane, piste, tancuri, dar nu pot anihila militanti, nu pot distruge total capacitatile de contra-atac ale unor armate mici, dinamice, care lupta cu mitraliere, care nu pot fi vazuti prin satelit si ce sa mai zicem de teroristi.

Cu fiecare miscare pe care o face, Trump este analizat atat de rusi cat si de chinezi si este studiat. Apoi, vor urma loviturile. Si asa cum Obama a pierdut in fata rusilor in Siria si in fata chinezilor in Marea Chinei de Sud, tot asa si Trump va pierde pe ambele fronturi. Culmea e ca lovitura fatala, Obama a primit-o de la Trump: iesirea SUA din TPP – un tratat de liber schimb cu scopul de izolare a Chinei si intarire a legaturilor economice intre SUA si tarile din Asia. Oricat de mult s-au zbatut chinezii sa stabileasca parteneriate cu alte tari din zona pentru a-si extinde raza de influenta si pentru a-si dezvolta noi piete de desfacere, oricat de mult Obama a incercat sa le tina piept prin mici atentii si mari promisiuni (poate din TPP am avea si noi ceva de invatat), o data cu Trump, totul s-a “resetat” si chinezii au primit un cadou nesperat: retragerea SUA din TPP de bunavoie.

Faptul ca Trump este speriat si este incapabil sa conduca se poate vedea din haosul pe care l-a produs pe toate planurile. Nu doar ca nu si-a tinut nici una dintre promisiuni, nu doar ca nu a unit tara, nu doar ca nu a facut inca nimic cu privire la tarife desi a promis ca in prima zi va introduce tarifele cu chinezii. Chiar daca poate ar fi prea devreme pentru ca toate proiectele sa prinda contur, problema este ca in tot timpul asta, Trump nu are nici macar o echipa cu care sa lucreze. Nenumarate frecusuri interne, nenumarate dezertari si rotiri de capete au tot avut loc, mai mult sau mai putin din vina lui Trump. Insa imposibilitatea lui Trump de a atrage in jurul lui o echipa omogena, cu un program clar, cu o directie clara, este neegalata in istoria recenta. Daca alti presedinti aveau deja pregatita echipa cu care ar fi urmat sa conduca, Trump probabil nu se astepta sa castige si nu si-a facut o echipa. Pur si simplu a inceput sa isi aduna oameni dupa ce a fost ales.

Pe langa echipa, poate ce ii lipseste cel mai mult lui Trump este o politica. Nimeni nu stie ce vrea si ce planuieste Trump in orice privinta. As da un exemplu doar dolarul: ce vrea Trump, un dolar puternic sau unul slab? Dintr-o intorsatura fericita de evenimente, s-a nimerit ca Trump sa poata numi vreo 3 membri din bordul Fed-ului, ceea ce i-ar da aproape dominatie totala, mai ales avand in vedere ca in ianuarie 2018 mandatul lui Yelen expira si Trump va numi pe viitorul director al Fed-ului care poate decide directia in care sa impinga dolarul: sa il intareasca prin marirea dobanzii – masura periculoasa care ar necesita austeritate si reducerea cheltuielilor sau sa il slabeasca puternic prin mentinerea ratei scazute si lansarea de diverse scheme de finantare a unor eventuale proiecte de investitii in infrastructura menite a “reporni” economia. Nimeni nu stie ce vrea Trump, ce i-ar folosi mai mult. Unii zic ca Trump e inconjurat de republicani care isi doresc un dolar puternic fiind adeptii austeritatii si ai dobanzilor crescute, in timp ce altii zic ca Trump va prefera tiparirea de bani la o scala nemaiintalnita pana acum cu scopul de a finanta armata si proiectele de infrastructura masive anuntate si la care spera unii experti “keynesieni” care nu au fost multumiti de productia de pana acum a tiparnitei, desi datoria americanilor este la cote imposibil de platit si creste in fiecare ani mai rapid decat inflatia.

O sa inchei cu cateva observatii si pareri personale: eu cred ca Trump este obsedat de China, mai ales de dominatia economica si este sincer invidios de puterea de productie a chinezilor si de dezvoltarea economica a acestora. In plus, fiind analfabet din punct de vedere economic (sa nu uitam ca Trump nu e un mare om de afaceri ci un speculant imobiliar care a facut bani in vremuri de bule economice iar in vremuri de criza a falimentat) Trump da vina aiurea pe chinezi, nerealizand ca pur si simplu faptul ca SUA nu au intrat inca in faliment si ca societatea americana nu s-a dezintegrat inca indeajuns este datorat tocmai produselor ieftine de la chinezi si obligatiunilor pe care statul chinez le cumpara cu dolarii putini primiti pe produsele fabricate de chinezi cu multa sudoare si cu mult sacrificiu.

Trump va incerca tot felul de scheme cu chinezii si evident ca economic nu va putea regla nimic. Va ajunge in cele din urma sa recurga la armata, desi chinezii – ca si rusii – vor evita tacticos escaladarile. Korea de Nord si Siria vor fi razboaiele pierdute de Trump inainte de prabusirea economica si haosul intern. Totul se va intampla pana la sfaristul mandatului deoarece Trump nu va mai avea parte de un al doilea mandat, avand in vedere toate cele spuse mai sus.

Cum va reacționa Rusia la atacul SUA asupra Siriei?

Rusia nu va sta cu mainile in san, fiind obligata ca o mare putere ce se crede sa reactioneze. Inainte de a striga “incepe Razboiul” prin razboi cu R mare intelegand bineinteles confruntarea directa intre SUA si Rusia cu potentialul de a escalada rapid in folosirea nuclearelor si distrugerea intregii planete, inainte de ne speria ca pana aici ne-a fost cu viata normala – cat de cat – sa ne linistim putin: inca nu a inceput. Mai trebuie arse cateva etape. Razboiul (cu R mare) poate incepe fie accidental (mai putin probabil) fie atunci cand nu mai exista alternative si cand fie SUA nu au ce sa mai faca si trebuie sa atace direct pe Rusia, fie vice-versa.

Prin accident, nu ne referim aici nici macar de bombardarea – neintentionata sau intentionata dar “punctuala” de catre o putere a unui avion sau a unor asset-uri ale celeilalte puteri. De exemplu, eu nu cred ca daca americanii distrugeau “intamplator” si cateva avioane rusesti sau omorau cateva trupe in atacul asta, rusii raspundeau imediat cu lansarea de nucleare catre americani. Nici macar probabil nu raspundeau cu aceeasi masura. Razboiul in Siria este inca un proxy-war si nici SUA nici Rusia nu sunt interesate de o confruntare directa. Assad nu este decat un pion si Siria nu este decat o tabla de sah pe care se desfasoara un joc pe cat de dramatic pe atat de complicat si inutil intre marile puteri.

Rusia are mai multe variante de raspuns si pun pariu ca Putin nu s-a decis inca – poate de aceea si tace si nu a declarat nimic, lasandu-l pe Medvedev sa lanseze declaratii pe Facebook. Putin nu s-a decis deoarece inca e prea devreme sau prea complicat sa il citeasca pe Trump si sa il cunoasca. Poate ne-am obisnuit sa tot folosim numele tarilor cand discutam despre confruntarile geopolitice. In fapt insa, politica e facuta de conducatori si chiar in SUA, cu toata democratia ei, Trump face ce vrea, la fel cum in Rusia, Putin face si el ce vrea.

Spun ca e prea devreme, deoarece acest atac nu denota decat ca Trump e nebun si e in stare de fapte nebunesti, riscante – amanunte deloc secrete, discutate si de mine in nenumaratele articole despre Trump [1] chiar inainte sa ajunga presedinte. Ce slabiciuni are insa Trump, este mai greu de citit si precum leul isi adulmeca victima incercand sa o prinda intr-un moment gresit pentru a o devora, in mod similar Putin sta si contempla la Trump. Daca nu cumva e prea ingrozit si prea speriat de ce stie deja ca sa reactioneze.

Sa revenim insa la variantele Rusiei pentru a nu mai lungi comentariile:

1) accentuarea “razboiului impotriva Isis”; sub stindardul lupte impotriva Isis, rusii pot sa lanseze si ei cateva misiuni similare de bombardare a turcmenilor si altor “opozanti” favorizati de americani; Putin ezita insa pentru a nu distruge din nou relatia cu Erdogan; strans cu usa, aceasta poate fi prima reactie;
2) “intoarcerea in Siria”; asa cum Putin a simulat o “retragere” din Siria (vezi articol tot asa Putin poate simula si o “intoarcere in Siria”;
3) inflamarea razboiului in Ucraina: Rusia poate raspunde prin implicarea directa in Ucraina, in regiunea Donet cu trupe sau lovituri, sub aceleasi pretexte ca americanii; un atac “chimic” sau ceva similar asupra populatiei pro-ruse din partea armatei Ucrainei, poate justifica interventia (sau interventii) “pedepsitoare” ale rusilor;
4) deschiderea de noi fronturi de expansiune a influentei rusesti (Transnistria, Georgia, de ce nu Yemen etc) pentru o “proiectie” accentuata a influentei rusesti in detrimentul “pierderii” din Siria; Rusia are imaginatie si poate da cel putin un sah;

Cu sau fara reactie, acatul SUA asupra Siriei ii face un favor incomensurabil lui Putin, confirmand toata propaganda oficiala cum ca NATO este un potential atacator fara scrupule si cum ca Rusia este in pericol, unind poporul in jurul “taticului” purtator de grija. Poate de asta a si tacut Putin si poate Trump chiar a facut miscarea in Siria in acord cu Putin.

~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] Dupa parerea mea, cel mai fericit scenariu pe termen de 5-10 ani ar fi consolidarea razboiului rece si reluarea cursei innarmarii nucleare. In acest scenariu, scapam de un razboi intre cele doua mari puteri, nebunul de Trump nu o sa ii crape venele si sa impunga “prin surprindere” ursul intr-atat de mult incat rusii sa se razbune. (29 Mai 2016 – O NOUA CURSA ARMELOR NUCLEARE A INCEPUT SI ROMANIA ESTE “SCUTUL” PROTECTOR PENTRU AMERICANI)

Balena albastră și pinguinii roșii

Ministrul de Interne, Carmen Dan, a anunţat că va avea, marţi, alături de primarul Capitalei, Gabriela Firea, întâlniri cu elevii din mai multe şcoli bucureştene pentru a le spune cât de periculos este jocul “Balena Albastră”. Delegaţia va fi însoţită şi de artişti şi sportivi celebri, pentru ca mesajul autorităţilor să ajungă mai uşor la copii. (Sursa: Digi24)

Balena albastra este o oportunitate nesperata pentru pinguinii rosii de a incepe campania electorala cu mult inainte de vreme si de a incerca sa marcheze puncte electorale poate chiar cu viitor tovarasei mititei care in 4-5 ani vor putea sa puna stampila pe trandafiri.

Caci nu din grija lor pentru copii se vor face vizitele tovarasesti ale primaritei Firea si ale ministresei de interne prin scoli. Sau orice alte vizite similare din tara.

Faptul ca politicienii au pompat aiurea in jocul asta tragand semnale de alarma nu face decat sa alimenteze si mai mult interesul si tentatia asupra lui. Cu cat mai multi pingiuni vor merge prin scoli si le vor spune la copii: mai copii, uitati-va si voi pe wikipedia pe Internet, ca Internetul e bun sa aflam lucruri frumoase, cu atat mai multi dintre cei care stateau in expectativa si se intrebau: “oare sa-mi trag macar un tatuaj ca sa fiu cool, sau jocul asta e prea lame” nu vor mai astepta si se vor convinge: pai daca deja vin pinguinii astia si incearca ei sa ne invete cum stau lucrurile, cu atat va fi mai cool si jocul asta poate chiar e interesant. Este simpla psihologie.

Rumegarea stirei de catre presa este fireasca la noi unde oamenii din presa sunt prosti. Dar chiar daca nu ar fi prosti, nu ar avea nici o minima etica profesionala sa ignore problema pentru a o izola. Spun ca sunt prosti deoarece nu inteleg ca tocmai ei sunt canalul principal de promovare al jocului, prin faptul ca il promoveaza. Chiar presupusa “educatie” sau “semnalele de alarma” nu sunt in realitate decat like-uri virtuale si nu fac decat sa sporeasca atractia si misterul care inconjoara acest joc. Fenomenul media este mai complex insa decat prostia si lipsa eticii. In sine media in ziua de astazi a ajus o mare fabrica de gunoi, brutarie de otrava de unde oamenii isi cumpara zi de zi “painea de informatii” fara de care nu pot sa traiasca. Si asa cum o fabrica de paine care nu foloseste E-uri toxice nu poate supravietui financiar, tot asa si o institutie media nu poate ignora o stire cu un asemenea potential, mai ales cand politicienii intra si ei in hora si in fiecare zi exista subiecte noi cu privire la acest topic care nu pot fi ratate deoarece alte gunoaie cu greu se gasesc.

Dincolo de media, gresala politicienilor este una mult mai grava. Pe de o parte, ministerul de interne cel putin, ar trebui sa aiba un amarat de psiholog pe undeva care sa ii sfatuiasca ca tocmai discutarea si promovarea acestui joc, chiar cu scop de atentionare este fatala si nu face decat sa puna gaz pe foc. Tinerii teribilisti care sunt predispusi la a intra in acest joc, cu siguranta nu vor asculta de campaniile oficioase ale politrucilor care o sa faca parada prin scoli sau care dau declaratii si interviuri la televiziuni pe tema asta. Din contra, faptul ca deja balena albastra este “un risc de securitate” il face si mai atractiv si mai tentant.

Daca politicienii nu inteleg asta si sunt doar prosti, este tragic. Imaginati-va ca pe mana acestor oameni este soarta tarii noastre. Ei teoretic ne apara si au grija sa nu fim cuceriti, sa nu fim cotropiti etc. Dar ei nu inteleg niste lucruri care tin de o psihologie elementara: fructul interzis este mult mai atractiv.

Daca insa inteleg, dar ii doare in cot si ei nu vad in toata treaba asta decat inca o ocazie de campanie, atunci au mainile patate de sangele copiilor care poate nu ar fi auzit de jocul asta daca si media si politicienii l-ar fi ignorat pur si simplu cu putina strategie.

 

Mituri urbane ale Brexit-ului / Hurezeanu Fake News

Marele expert in politica externa care este Emil Hurezeanu ale carui profetii au fost mereu contrazise de evenimente, face din nou declaratii hazlii, de data aceasta cu privire la Brexit.

Vor fi efecte dintre cele mai nebanuite. De exemplu: Universitatea Oxford care traieste 80% din Fonduri Europene se gandeste sa se transfere in Franta. City of London se va duce probabil la Frankfurt in cartierul bancilor. (Sursa: Digi24 – un alt DigiFake News)

Nu cred ca spun o noutate daca reamintesc celor care nu stiu inca ca Hurezeanu este un avocat fundamentalist al europenismului si ca orice fundamentalist are tendinta sa ignore unele realitati si sa deformeaze pe altele ca sa nu mai zic ca oricum in privinta Brexit-ului englezii au clar the upperhand si toti care le poarta de grija se incadreaza in proverbul “cainele moare de drum lung si prostul de grija altuia”.

Nici nu vrea sau intru in discutia despre cat de inutila si pierzatoare le era britanicilor apartenenta la UE doar din motive economice, fiind indeajuns sa subliniem ca principalele motive ale ruperii au fost in primul rand simtul de conservare la nivel cultural si national care inca nu a fost anihilat total sau amortit orbeste cum se intampla in Germania sau in alte tari nordice unde femeile le sunt violate, politia atacata, fondurile sociale secate si multe alte pagube aduse de hoardele de emigranti. Ca sa nu mai subliniez chestii mai avansate cum ar fi simtul democratic – o prostie din punct de vedere al gandirii europeniste unde democratia este vazuta ca dreptul oligarhiei europeniste de a baga pumnul pe gand nationalistilor si naliniatilor la “aquis-ul comunitar”. Aquis care este bineinteles compus, redactat si dictat de tovarasii comisari si comisionari europeni, toate referendumurile populare fiind ignorate si deturnate, opinia cetatenilor fiind oricum greu de adus la un numitor comun in solutia actuala in care fortele obscure ale unionismului vor sa ne bage intr-un mare ghiveci federal peste noapte, desi fiecare neam european are gusturile si aromele lui.

Dar si motivele economice ale Brexit-ului sunt destul de simple de inteles de o minte mediocra daca nu ar fi orbita de extremismul ideologic europenist. Trebuie oare sa reamintim ca Londra este un centrul bancar al lumii si ca apartenenta la UE frana dezvoltarea din punct de vedere financiar, datorita reglementarii extreme si birocratiei europene? E nevoie sa dam exemple? E nevoie sa dam cifre?

A vorbi despre efectele apocaliptice ale Brexit-ului la cateva luni dupa vot cand deja pietele financiare au preluat socurile, cand deja lira a rezistat eroic, cand deja marile banci nu s-au mutat si nu au fugit inca si chiar declara ca vor ramane in Londra (cum ar fi Deutsche Bank [1]), cand deja consumul de retail a crescut (nota de optimism) si toti indicatorii economici denota un succes, este nu doar hazardare nesabuita ci este prostie fuduleasca.

Sper ca macar dupa ce scotienii nu se vor rupe de Anglia in urma unui viitor referendum, lucrurile sa fie si mai clare. Insa chiar in caz de rupere – ceea ce ar adauga inca un grad la nivelul haosului – Anglia va scapa de inca un parazit – caci Scotia este in mare parte un fel de Oltenie a Marii Britanii, o zona care toaca mai multi bani decat face de la bugetul national, fara a aduce nici un avantaj semnificativ. Englezii vor “dona” cu ambele maini Scotia daca vor avea ocazia, mai ales dupa ce petrolul din Marea Baltica a cam secat – singura resursa cu care Scotia a contribuit la PIB-ul global.

Trecand de patimi si argumente si ridicandu-ne deasupra vremurilor, oare cat de greu este sa vedem ca Anglia a fost si a ramas o mare putere si ca de-a lungul anilor, englezii nu au dus lipsa de idei, ei fiind mereu cei care imping Europa inainte. Nu intram acum in istorie, dar merita sa amintim macar revolutia industriala.

Sa vedem acum in final cum Hurezeanu raspandeste Fake News. Definitia nescrisa a Fake News-ului nu este neaparat propagarea de stiri false. Propagarea de stiri deformate este de asemenea fake. Iata deci o stire reala (ne-fake) cu privire la “mutarea” Oxford-ului la Paris:

French officials met senior staff at Oxford last week and revealed new proposals that they hope would guarantee future European Union funding for a “satellite” base in Paris. (sursa)

Iata deci ca stirea reala este ca Oxford va avea o filiala la Paris, in nici un caz nu “se va muta” cum minte Hurezeanu. Omul asta citeste printre randuri sau doar minte printre randuri?!

Cu privire la cea de-a doua bomba, cum ca City of London se va muta la Frankfurt, aici ca ambasador in Germania, tara mama a Deutsche Bank care tocmai a anuntat acum 2-3 zile ca va ramane in Londra, [1] Hurezeanu nu este doar mincinos ci este ticalos. Cu privire la banci, acestea nu reactioneaza de azi pe maine ci se pregatesc din timp pentru toate evenimentele. Marile banci care doreau sa plece, o faceau deja, nu asteapta in nici un caz sa vada ce se ma intampla, cum merge divortul, etc.

Evident ca unele banci isi vor face si un sediu in UE, ca sa poata face afaceri in UE. Asta nu inseamna nici pe departe ca vor parasi City of London (centrul bancar) in detrimentul Frankfurt-ului. Da, unele banci stateau un Londra pentru a beneficia si de apartenenta la UE si de legile bancare britanice (la care smecherii de englezi nu au renuntat niciodata, oricum) destul de atragatoare. Care legi bancare, pe viitor, o data cu iesirea din UE, vor fi si mai atragatoare. Va fi indeajuns pentru Londra sa mai impinga putina dereglementare pentru ca sa atraga si mai multe investitii in domeniu si sa fie un centru financiar si mai puternic.

Ca idiocrat europenist, Hurezeanu nu a urmarit probabil discutii, dezbateri, emisiuni din mediul britanic. Englezii, mai ales oamenii de afaceri, se plang ca nu prea pot face afaceri cu China, cu Asia, cu tarile anglofone din lume (Singapore, Malayezia, Noua Zeelanda, India – tot vechiul Imperiu) din cauza franelor puse de UE. Eu pariez pe Anglia si m-as muta oricand la Londra, mai ales ca spargerea UE abia a inceput si nu Brexit-ul e de vina. De altfel, piata imobiliara din Londra cred ca spune deja destul de mult despre incotro vor merge lucrurile [2].

Preturile caselor in Londra record in luna Martie

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE

[1] Deutsche Bank commits to London by securing new HQ 

[2] Home Buyers Shrug Off Brexit as U.K. Market Remains Buoyant

Daea – apostolul suinelor

“De ce porcul si nu vaca,
De ce oaia si nu capra?”
– G. Chiazna

Ministrul Agriculturii Daea este un clasic in viata. Nenumarate interventii ale sale creaza virale pe Youtube si Facebook. De la producerea de fabrici de prelucrarea lanii pentru ca “ciobanii sa nu mai arda lana” pana la finantarea fermelor de porci pentru ca producem prea mult porumb si acesta se duce la export, gandirea de tovaras pierdut in timp care a nimerit unde nu trebuie cu 50 de ani intarziere iese la suprafata din primele silabe din momentul in care Daea ia cuvantul.

Bunaoara, asa cum la justitie si-a plasat pe “alta intrebare” ca sa il scape de procese si asa cum la dezvoltare (de fapt la fonduri) si-a plasat fina musulmanca ca sa distribuie cu discernamant fondurile, la agricultura Dragnea l-a plasat pe tovarasul Daea ca sa aiba grija de ala micu’ care si-a tras si el o ferma de porci.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a vorbit la Digi24 despre prioritățile ministerului pe care îl conduce. Acestea includ și un program pentru sprijinirea fermelor de porci și unul pentru producătorii de tomate. (Digi24)

Va invit sa urmariti interivul cu Daea la Digi24 in care acesta incearca sa explice utilitatea subventiilor pentru fermele de porci. Pe scurt: producem prea mult porumb si e pacat sa il dam la export. Prin urmare, subventionam fermele de porci, ca sa consume cel mai bun furaj din Europa.

Din pacate, reporterita din studio, neavand cunostinte economice si nici macar un bun simt minimal legat de principiile economiei de piata, nu a reusit sa ii puna o simpla intrebare: de ce porcul si nu vaca? De ce oaia si nu capra? Daea nu a reusit sa explice de ce trebuie musai porcinele subventionate si vacile nu trebuie, sau de ce trebuie musai sa facem fabrici de prelucrarea lanii daca acest produs este atat de nefolositor si inutil incat oierii ii dau foc (dupa cum stim in ziua de astazi, la cate textile exista, doar un mic procent al populatiei mai poarta lana – un material alergen de altfel, greu de prelucrat si usor inlocuibil cu alte sintetice).

Daea nu are nici cea mai mica tangenta cu economia de piata, nici macar cu simulacrul de economie de piata existent in Romania de astazi, ca de altfel nici cu “particulara” economie de piata existenta in agricultura europeana unde sunt nenumarate probleme si anomalii pe care nu ne mai lungim acum sa le explicam in detaliu. Pe scurt, putem insa mentiona ca UE subventioneaza mare parte din tot ce inseamna productie agricola din cauza supraproductiei: tehnologia actuala permite producerea de atat de multa mancare (grane, legume, animale, de toate!) incat fara sprijin din partea uniunii, companiile agricole s-ar canibaliza si s-ar manca unele pe altele, scazand capacitatile de productie pana la un punct optim de echilibru intre pret si cerere. Ori cum mancarea este strategica, europenilor le e frica de orice variatie de preturi si mai ales nu vor sa fie dependenti de importuri, de aceea se finanteaza agricultura intens, pentru a crea mereu un surplus si a oferi ceea ce se numeste siguranta alimentara.

Din cauza acestei supraproductii alimentare, dar si din cauza unei calitati mai bune, consumul alimentar din Romania se bazeaza pe importuri si in ciuda cifrelor din ce in ce mai “ingrijoratoare”, adevarata drama nici nu a inceput inca, ritmul cu care cresc importurile de mancare (ca si de alte marfuri de altfel) fiind limitat doar de puterea scazuta de cumparare. Bineinteles, ca patriorzii idioti care nu inteleg fenomenul si se bat cu pumnul in piept ca noi producem porumb de am putea sa dam porci la toata Europa, o sa sara in sus si o sa vina cu o mie de apeluri, cum a fost si legea aceea stupida cu obligarea hipermarketurilor sa vanda produse romanesti intr-un procent oarecare.

Fenomenul importului de alimente este poate unul dintre cele mai prost intelese. Eu ma mir cum aceiasi romani care se revolta cum de noi importam atata mancare cand am putea sa ne-o producem noi, prefera masinile nemtesti traditionalei si mioriticei Dacii care si aia e oricum detinuta de francezi dar macar o fac ai nostri. Ca si la masini, ca si la calculatoare, ca si la haine si altele, asa se intampla ca noi Romanii nu suntem chiar in top si preferam produse mai bune, care vin din afara. Unii dintre politicieni, dar nu doar ei, prefera sa mearga pana la Viena chiar si niste pentru amarate de analize periodice anuale, neavand nici o boala. Doar pentru ca isi permit si o iesire in Viena din cand in cand nu strica. Cu toate acestea, aceiasi politicieni se dau mari patrioti si striga cu surle si trambite impotriva multinationalelor care nu platesc impozite (desi platesc chiar prea mult) si discuta cu patima despre producatorii de porci romani care sunt “foarte pregatiti si foarte muncitori”.

Agricultura noastra s-a dezvoltat destul de bine in ultimii ani. Mari investitori din afara au venit, au cumparat terenuri si au investit. Multi fermieri romani au investit in tehnologie si astfel rezultatele nu au intarziat sa apara. Asa se face ca avem productie record la porumb, grau si altele. Ba chiar, avem productie record si la cartofi si altele. Excedent de productie sunt la mai multe produse si nu doar la porumb. Faptul ca porumbul se poate exporta este un mare avantaj. Cartoful sau rosiile din pacate nu se pot exporta – este mult mai greu. Principala problema pe care producatorii romani o au este de departe lipsa desfacerii. Aceasta se datoreaza faptului ca o zala este rupta in lantul de la producator pana la consumator. Zala asta este de fapt “impachetarea”. O etapa total ignorata si de producatori si de factorii de decizie. Un produs care nu e impachetat cum trebuie, nu va fi vandut niciodata. Comertul modern cu care romanii sunt deja obisnuiti are regulile lui reci si dure care nu ingaduie producatorilor sa vanda orice, oricum. Nici macar nu vorbim de pret, desi si aici sunt probleme, existand deficituri intre eficienta noastra si a nemtilor, de exemplu (credite mai scumpe, tehnologie mai proasta, lipsa de experienta etc).

Sa zicem ca un pomicultor produce mere. Daca el face un soi care nu e cerut si merele lui nu sunt prea aratoase, pot ele sa fie oricat de dulci, oricat de rezistente si oricat de ieftine: nu se vor vinde. Daca acelasi producator, poate face mere de un soi cerut, aratoase, dulci, ieftine, dar nu indeplineste regula marimii (merele sa fie impartite pe categorii in functie de diametru), acel producator nu le va vinde in hypermarket. In hypermarket se vand mere care arata bine, au marime uniforma (ideal mare) si sunt soiuri cerute de consumatori. Punct.

La fel ca in exemplul de mai sus, am putea gasi explicatii similare si cu privire la carnea de porc, lana de oaie sau la orice alt produs. Secretul vanzarii cu succes este nu doar un produs de calitate ci si impachetarea acelui produs de calitate, intr-un mod corespunzator, acceptat de client si placut. Pe langa un marketing si alte reguli imbarligate ale comertului modern legate de garantarea unor cantitati, stocarea in conditii corespunzatoare, avizele care trebuie etc.

Eu as zice deci ca Daea in loc sa dea bani la crescatorii de porci, mai bine sa ii educe pe astia de exista acum sa isi impacheteze marfa cum trebuie, sa o prezinte cum trebuie, sa indeplineasca conditiile corespunzatoare cerute de hypermarketuri si, de ce nu, sa ii ajute chiar si la marketing. Si nu doar pe cei care produc porc, ci chiar pe toti cei care produc. Iar in domeniile in care productia chiar e prea mare, sa ii lase in pace sa se invete minte, caci asa e la piata: cand Nea Marin pune botul la consultantul Suca, trebuie sa si-o fure daca face drumul pana la Severin degeaba in speranta ca acolo o sa vanda ouale mai scump.

Observati ca m-am abtinut si nu am inceput articolul incercand sa explic de ce subventiile sunt oricum o aberatie si nu vor produce nici un avantaj economic major pe termen scurt, poate doar vor produce un excedent de carne de porc pe un an-doi, cat incep astia sa produca ca sa ia subventiile. Evident, pe langa castigul patronilor de ferme si afacerile dealer-urilor de masini nemtesti de lux care vor exploda. De altfel, din ce stiu eu, producatorii de porci au o problema de cand cu sanctiunile impuse Rusiei acum vreo 3 ani cand rusii nu mai cumpara de la noi carne de porc. Stiu ca se vorbea pe-atunci ca a scazut pretul la carnea de porc din aceasta cauza.

As pune insa o alta intrebare, chiar mai fundamentala poate: oare noi chiar credem ca agricultura ne va scoate din mocirla? Daca da, nu intelegem o iota din lumea in care traim. Cele mai puternice economii nu se bazeaza pe agricultura. Agricultura este dominanta ca procent din PIB si ca procent din forta de munca in cele mai sarace economii. Tractoare autonome care ara singure si ferme de porci automate, care au nevoie doar de un om ca sa apese pe butoane, fabrici de bere autonome care au mai multi angajati la departamentul marketing decat la productie sunt realitati ale lumii moderne. Tehnologia face diferenta si oricat de bun pamant am avea, oricat de “pregatiti si muncitori” ar fi producatorii nostri de suine, oricat de multe subventii ar pompa statul, nu vom face mare branza, ci poate mai bine nu am mai arunca banii aiurea, cumparand mai ieftin de la altii si focusandu-ne ca stat pe proiecte mai importante, cum ar fi autostrazile.

Dar gandirea strategica si planul de tara nu au fost niciodata punctul forte al politicienilor romani.

PS: evident ca supra-productia de porumb care acum merge la export nu va putea fi directionata catre producatorii de porci in nici un caz, fara o lege care sa interzica exportul de porumb: lucru imposibil, si din ce in ce mai imposibil prin devalorizarea monedei nationale in epoca psd-ista; pretul mare bate pretul mic, ori subventiile lui Daea ar trebui sa fie foarte mari incat producatorii de porci de la noi sa plateasca pe tarate mai mult decat producatorii de porci din Germania, de exemplu; ce ar fi culmea ar fi ca producatorii nostri care vor avea parte de subventii sa cumpere tarate de la import, ca si alea or fi mai iefine …

Atacul din Londra – elefantul din cameră încă este ignorat

Trebuie sa cauti ceva ca sa gasesti in stiri mentionat cuvantul “islam”. In nici un caz emigranti … Daca ai fi un englez din viitor care citeste ziarele peste 100 de ani si nu esti prea bun la istorie, nu prea intelegi ce e cu atentatul asta. “Inspirat de terorismul international” zice BBC. Dincolo, la The Guardian vedem ca de fapt, politaiul a zis ca “motivatia atentatorului pare sa fie legata de islamism”. “Panica e doar in centru” preia Hotnews declaratia tembela a unui student roman din Londra. De unde stie el ca in afara centrului cetatenii nu sunt panicati si cat de idiot ar trebui sa fii, chiar daca nu stai in centru, sa nu fii panicat? La Digi 24, aflam de asemenea cateva amanunte interesante: atacatorul facuse filmari online prin care arata cat de important e sa omori politisti si cum ca parlamentarii sunt niste infideli. Cu toate acestea, duduia prezentatoare ne sfatuieste “sa fim precauti” (ce-o intelege ea prin asta, nu stim) si sa asteptam “confirmarile oficiale” ca sa nu “ne pripim”.

TOTI se feresc sa puna punctul pe i: a fost un atentat terorist al unui musulman extremist. Cauza? Toleranta tembela a vestului fata de islamismul extremist, toleranta acoperita sub spoiala “drepturilor omului” si a “libertatilor individuale”. Cu aceasta ocazie, putem totusi sa observam declinul culturii engleze si chiar al poporului englez prin simpla asimilare de catre cultura si populatia islamista. Atentatul recent este inca o margea pe lungul sirag al transformarii vestului Europei intr-un neo Califat castigat nu cu sabia ci cu demografia.

 

Coliva turcilor aproape dă în foc

Despre ultimele tumbe ale lui Erdogan, am scris acum 5 ani cand inca Rusia nu intrase prea bine in Siria:

“exista o renastere islamista in Turcia si un presedinte foarte mandru de el si de tara lui si care crede ca poate sa joace un rol mai mare decat a facut-o pana acum Turcia, iesind uneori din sfera imperiului anglo-american si incercand marea cu degetul prin initiative si actiuni proprii.” (5 IUNIE 2012 – S-A FIERT COLIVA TURCILOR?)

De-atunci lucrurile s-au mai limpezit si mai mult cu privire la ce hram poarta Erdogan dar mai ales cu privire la faptul ca Imperiul face orice poate ca sa scape de el si deocamdata nu a reusit. Si asa cum in cazul lui Sadam, nereusind sa-l dea jos prin masinatiuni si sanctiuni, Imperiul a decurs la arme, tot asa va sfarsi si Erdogan. Desi esecul Imperiului in detronarea lui Assad in Siria sau a lui Kim in Koreea ar putea sa ne dea de gandit ca puterile Imperiului de a misca pionii pe tabla de joc a scazut. Sa nu ne primim, totusi …

Ultime stiri cu privire la Turica, dupa purge-ul facut de Erdogan ar fi: pentru a putea sa-si consolideze si mai mult puterea si pentru a face inca un pas catre statutul de sultan, Erdogan s-a folosit de momentum-ul creat de lovitura de stat esuata pentru a cere “puteri sporite” de la populatie. Nu stiu exact care sunt aceste puteri, cert este ca prin acest referendum Erdogan departeaza total Turcia de Europa, aruncand-o mai mult inspre nord si est decat inspre vest.

Erdogan nu e la primul frecus cu nemtii. Va reamintesc in acest sens o fotografie de la intalnirea Erdogan-Merkel in care acesta le-a cerut peste un miliar de euro pentru a bloca refugiatii la granita si a nu-i lasa sa invadeze Europa. Despre frecusurile lui Erdogan cu americanii nici nu mai amintesc. Va reamintesc de asemenea printr-o fotografie: Casa Alba a dat publicitatii o fotografie in care Obama discuta la telefon cu Erdogan si tine in mana o bata de baseball. Simbolistica nu este intamplatoare iar stirea este din 2012 (!) – cu mult inainte de amenintarile recente cu parasirea NATO. Avem deci un istoric de frecusuri permanente si tensiuni intre Turcia si vest. De partea cealalta, Erdogan nu se are bine nici cu Putin, in ciuda tolerarii reciproce recente si a unor afaceri economice de care Rusia tine mortis, fiind stransa cu usa. Despre relatiile lui Putin cu Erdogan, de asemenea am mai scris, ultima data daca nu ma insel in articolul intitulat ERDOGAN NU VA OBTINE NIMIC DE LA PUTIN in luna August a anului trecut (2016). In lunile care au trecut s-a adeverit ca Erdogan poate sa se plimbe saptamanal la Putin ca nu are cu ce sa ii sperie pe europeni, miscarile lui de apropiere spre Rusia nefiind altceva decat taiereap propriei creci: si a lui, si a turcilor:

Erdogan calca si el pe urmele lui Tsipras in incercarea de a-i impresiona pe europeni. Pentru europeni nu este nimic nou diferit de ce s-a intamplat pe-atunci cu Grecia, poate doar faptul ca Turcia nu este decat membra NATO prin urmare ruperea ei chiar si totala si trecerea in tabara Rusiei nu va afecta prea mult economia si finantele UE, cum ar fi facut-o trecerea Greciei.

Dar chiar mergand si pana la exagerarea scenariilor de rupere, pana la punctul in care Turcia ar iesi din NATO si ar juca cum vrea Putin: ce poate sa faca Turcia? Sa il sprijine pe Assad si sa lupte cu turmenii, cum au facut rusii pana acum? Sa ii atace mai mult pe kurzi? Sa ajute Iranul? Cum ar putea sa faca toate astea si la ce i-ar folosi? Ce nu a facut din tot ce a vrut si cu ce ar afecta asta pe europeni?

In fapt, singurul lucru cu care Turcia ii poate ameninta pe europeni ar fi sa dea drumul la refugiatii din Siria. Insa UE a asimilat (mai bine sau mai rau, mai cu voie sau fara voie) deja un milion de migranti si probabil marea parte din “bazinul potentialul” nu mai vrea sa fuga, Isis fiind deja pe picior de fuga, Alepo fiind eliberat si rusii ajutandu-l pe Assad sa “calmeze” situatia. Unde mai pui ca mai nou si Trump urmeaza sa dea o mana de ajutor.

Un asemenea gest din partea Turciei ar insemna insa o sinucidere. Ar fi de-ajuns pentru europeni ca sa impuna niscavai sanctiuni turcilor pentru a-i face rapid sa se razgandeasca si poate chiar sa mai ia inapoi cateva sute de mii, mai ales pe aia recalcitranti de prin Suedia de violeaza femei sau pe aia din Paris de dau foc la corturi si se bat cu politia. Mare parte din exportul Turciei este cu UE si mare parte din investitiile din Turcia vin de la europeni. Oricate afaceri ar face Erdogan cu Putin, economia Turciei este legata ombilical de UE mai mult chiar decat poate este economia Romaniei.

Sa nu uitam ca economic Erdogan are totusi cateva merite: in primul rand, a lasat moneda libera, ceea ce a permis o devalorizare puternica a monedei si prin urmare a stimulat foarte mult investitiile si exportul. Mai nou, relatiile cu China si prospectul ca Turcia sa fie parte dintr-un nou drum al matasii prin care marfurile chinezesti vor ajunge la europeni, sunt cateva aspecte pozitive cu privire la economia turcilor si cateva argumente de ce oricat de nebun ar fi Erdogan, doar daca isi pierde de tot mintile o sa dea drumul sirienilor sa ia cu navala Europa situatie in care haosul s-ar generaliza ori dupa cum stim, UE are nevoie de haos si consolidarea Imperiului European se hraneste din haos, dupa cum putem vedea zilele astea – aspecte tratate intr-un articol anterior.

In pofida tuturor speculatiilor care se fac pe la noi de capele vorbitoare cu privinta la Siria, Trump chiar intentioneaza “sa faca liniste” in Siria si sa faca pace cu Putin, fiind mult mai preocupat de China. SUA nu poate lupta pe doua fronturi (si China si Rusia) – o chestiune la mintea cocosului. Rusia s-a saturat si ea sa fie stransa cu usa de Imperiu si prin urmare o pace americano-rusa este doar o chestiune de timp, in ciuda miscarilor de trupe recente care sunt insa consecinta unor planuri militare vechi de vreo 4 ani! Amanunt pe care niciun cap vorbitor de pe la noi nu l-a mentionat, mirandu-se cum de ingaduie Trump aceste desfasurari de forte, cand el vrea sa faca pace cu Putin si facand o mie si una de scenarii care de care mai alarmiste, cum ca Trump una face, alta zice etc.

Trump va avea deci un razboi de dus cu China. Evident un razboi economic, care insa poate aluneca oricand intr-unul militar. Dar cel militar nu poate veni prea curand, daca ne uitam la mormanul de dolari pompati de chinezi in obligatiunile americane sau la volumul exporturilor chinezesti in SUA – grosul productiei chinezesti. Trump a intrat in alegeri cu ferma convingere ca China e de vina pentru caderea economiei americane si cu determinarea ca sa faca ceva in privinta asta. Cu asa ganduri a intrat si cu asa discurs a castigat. Zgomotul cu zidul mexican si cu razboiul cu migrantii nu sunt chestiunile cele mai importante pentru americanul de rand care l-a votat pe Trump, ci pentru presa “mainstream” care apartine in mare parte democratilor si mai ales oamenilor de afaceri care au castigat din schimbul comercial cu China mai mult in ultimii 8 ani decat in toata perioada post-belica. Omul de rand, insa, muncitorul, l-a votat pe Trump pentru “a face America great again”, in intelegerea generala aceasta inseamnand aducerea fabricilor inapoi din China. O misiune imposibila insa pentru care Trump va pompa cu toate motoarele inainte.

Este deci clar ca Trump vrea razboi cu China si pace cu Rusia. De unde ce putem prevede pentru Turcia in acest scenariu? Pace cu Rusia inseamna “lupta cu Isis” si renuntarea la detronarea lui Assad si totodata marginalizarea rolului Turciei ca aliat al SUA in zona. In Orientul Mijlociu americanii vor pastra asset-urile acumulate deja printr-asta intelegand kurzii si putinele teritorii pe care le mai controleaza in Irak, la pachet cu principalul jucator, Familia Saudita. In aceasta ecuatie, turcii sunt cei mai mari pierzatori, angajandu-se in sprijinul turkmenilor prin care sperau sa controleze nordul Siriei si poate chiar sa il asimileze pe termen lung dupa eventuale imparteli sau federalizare a Siriei. In principal insa Turcia are de suferit prin haosul care va urma in sud si prin lipsa unui proiect anume care sa dea speranta la o eventuala calmare a situatiei si o potentiala revenire economica. Siria si Orientul Mijlociu erau o piata importanta de export pentru turci. In viitorul apropiat, cu o Sirie limitata la Damasc si imprejurimi, cu o prezenta ruseasca slaba si care va mentine o pace de subzistenta in care Isis nu va putea sa faca prea mult insa nici nuv a fi eliminat complet (altfel nici rusii nu ar mai avea ce sa caute prin Siria si cand rusii fac foamea acasa, un razboi aiurea in Orientul Mijlociu este greu de explicat poporului oricata propaganda ai pompa), Turcia se va vedea pe marginea prapastiei, doar daca nu cumva chinezii chiar vor realiza mult-trambitatul nou drum al matasii prin care vor cauta alternative la izolationismul american si vor reusi sa faca Turcia un hub de marfa pentru UE, caz in care Turcia se va integra perfect in “binomul” ruso-chinez la competitie directa cu Iranul.

Timpul este insa o mare problema, fiind din ce in ce mai scurt pentru toata lumea:

  • pentru chienzi dezechilibrele s-au adunat si expunerea pe credit a companiilor a atins cote inimaginabile, cu mult peste ce a fost in 2008, “revenirea” economica fiind blocata de alegerea lui Trump;
  • pentru rusi, sanctiunile dar si frecusurile interne care au inceput sa dea la suprafata (vezi recentele morti “accidentale” ale unor personalitati importante care denota lupte interne intre diverse “aripi”) creaza prospectul unei noi disolutii a federatiei poate mai grava decat ruperea URSS-ului (de unde nevoia de un razboi)
  • pentru americani Trump este nerabdator sa treaca la fapte si deja a ramas in urma la multe puncte din cele promise, nu pentru ca nu ar fi incercat si pentru ca nu a gasit inca parghiile pe care sa le foloseasca pentru a controla ditamai portavionul care sunt SUA pe care multi il considera ca ar merge pe autopilot pana vom vedea ca un conductor nebun poate totusi sa apese OFF pe butonul de autopilot si sa il scufunde
  • Europa fierbe in pragul noilor alegeri si a apelurilor la “unitate prin separare”

Nu exista o concluzie pesimista la acest articol ci doar una optimista: traim vremuri interesante si fiecare criza este si o oportunitate. Oportuniatea Romaniei este sa inceapa sa mearga pe propriile picioare si sa se tina bine pe ele.

1 2 3 154